Danube Delta in 2010

Danube Delta in 2010
Danube Delta in 2010
Wildlife research, Ecoturism, Kayaking, Birdwaching and trekking in the best Reserve of the Biosphere from Europe; all about nature, all about our land, everything you have to know about Danube Delta!

Trekking in the Danube Delta, Ökotourismus in der besten Biosphärenreservat Donaudelta

Contact:
controlecologic@gmail.com crispusngosibiu@gmail.com

duminică, 31 octombrie 2010

Orizont 2010, sacalul auriu

Actiunea Orizont 2010 sacalul auriu

Determinarea nivelului actual al populatiilor de sacal auriu Canis aureus L. 1758, ssp. moreotica in arii naturale din Sud-Estul Romaniei si din Delta Dunarii, studiu preliminar la Giurgiu, Calarasi, Constanta, Delta Dunarii 9-16 octombrie 2010
Dupa actiunea pilot de monitoring acustic la specia de sacal auriu desfasurata de catre Corpul de Control Ecologic Garda Verde al ONG Crispus Sibiu in perioada 12-16 iulie 2010 in Delta Dunarii, pentru studiul preliminar al unui proiect finantabil de catre Uniunea Europeana prin programul Life-Biodiversitate, organizatia a beneficiat de colaborarea directa a urmatoarelor organisme si institutii: Serviciului de Vanatoare si Acvacultura din cadrul RNP Romsilva, Directia Silvica a judetului Giurgiu, Directia Silvica a judetului Calarasi, Muzeul National de Istorie Naturala “Grigore Antipa” din Bucuresti, Facultatea de Biotehnologie Universitatea Ljiubljana din Slovenia, Institutul de Conservare a Faunei Salbatice din Ungaria.

Administratia Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii a adoptat cu entuziasm implicarea in proiectul pe care dorim sa il desfasuram, in studiul preliminar agentii ecologi din teritoriul analizat fiind mereu informati si consultati telefonic in ceea ce priveste plasarea statiilor de lucru.


Multumim in mod deosebit Serviciului de Vanatoare si Acvacultura din cadrul RNP Romsilva in persoana domnului Ing. Petre Gargarea, sef serviciu, pentru ajutorul acordat in elaborarea strategiei de lucru , a materialelor informative si pentru organizarea tehnica exemplara a primei etape a studiului din judetele Giurgiu si Calarasi. Multumim de asemenea Muzeului de Istorie Naturala “Grigore Antipa” in persoana Prof. Dr. Dumitru Murariu, director muzeu, pentru sprijinul stiintific si pentru sustinerea publica a Corpului de Control Ecologic Garda Verde al ONG Crispus Sibiu inca de la actiunea pilot din iulie 2010 ca si initiator al acestui tip de studiu al populatiilor de sacal auriu in Romania, recunoscandu-se astfel importanta pe care acest proiect o are pentru stabilirea de noi linii de investigare si cercetare a speciei in vederea protejarii ei sau a controlului acesteia in folosul biodiversitatii in functie de rezultatele obtinute.
Proiectul pe care vrem sa il inaintam programului european de finantare LIFE-Biodiversitate se intituleaza “Structura si dinamica populatiilor de sacal auriu in areale specifice din Sud-Estul Romaniei si din Delta Dunarii intre anii 2010-2014” si are ca scop alcatuirea unui plan de conservare-protectie a speciei si de control al populatiilor de sacal auriu in folosul biodiversitatii in Romania.
Obiectivele principale sunt evaluarea ecologica a relatiilor intersistemice pe care sacalul auriu le dezvolta in aceste zone precum si analiza specializata a interactiunii acestui mamifer cu asezarile umane acolo unde aceasta exista.
Actiunea “Orizont 2010 Sacalul Auriu”
9 octombrie 2010

Dimineata devreme am plecat dinspre Sibiu catre aeroportul Otopeni. Am avut deosebita placere sa cunosc pe Ing silvic Daniel Perez Vasquez din Galicia, care in urma cu 10 zile accepta fara conditii participarea la studiul preliminar. Cunoscator al populatiilor de lup, Canis lupus sp. din Galicia, unde realizeaza actiuni de monitoring acustic, a fost foarte interesat de proiectul nostru si s-a incadrat repede la metoda de lucru, desi orele de zbor dinspre Lugo spre Bucuresti se vedeau pe chipul dumnealui.
La orele 20,00 reintregeam echipa cu colegii din cadrul Directiei Silvice Giurgiu. Am fost primiti cu drag la Ocolul Silvic Ghimpati, am facut prima sedinta tehnica la o cabana din zona. Apoi am inceput primele emisii in trupul de padure Ruica, impreuna cu domnul Marian, seful de gospodarire faunistica si cu domnul Gheorghe, padurarul din zona. Primele emisii au avut rezultate negative.
domnul padurar Constantin, responsabil trupul de padure Cioflecu, prima padure din Romania unde am avut statii de chemare cu rezultat pozitiv
10 octombrie 2010

Micul dejun, pregatit cu atentie de catre personalul din cadrul Ocolului Silvic Ghimpati, a fost repede degustat si la orele 10,30 plecam acum spre Bucuresti.
A urmat sedinta tehnica cu domnul Prof. Murariu, directorul Muzeului de Istorie Naturala “Gr. Antipa” din Bucuresti in prezenta noilor membri ai echipei Orizont 2010, Silviu si Eros cu care ne-am intalnit in Piata Victoriei.


Am fost primiti cu caldura si aici la muzeu, cafeaua pe care am servit-o in cana mare, ma facea sa ma simt acasa. In occidentul tot mai criticat, cafeaua este servita “solo” sau “largo” in cantitate mica in cesti minuscule. Am discutat mult despre actiunile noastre cu domnul profesor si am dat detalii despre cartea valoroasa intitulata Sacalul Auriu, scrisa de catre Dr. Ing Adrian Angelescu in anul 2004, carte pe care tocmai am primit-o in dar de la domnul Ing. Gargarea.

Am pornit apoi cu Dani, Silviu si cu Eros din nou spre Giurgiu. La lasarea serii, dupa ce am servit cina traditionala romaneasca, am pornit cu mijloace de transport puse la dispozitie de catre colegii din cadrul Directiei Silvice Giurgiu spre trupurile de padure Albele si Cioflecu. Aici la Cioflecu am avut parte de bucuria primei statii pozitive. Ne-am imbratisat cu emotie cu domnii ingineri si cu padurarii avand acum certitudinea ca tehnica pe care o utilizam in studiul nostru, tehnica imprumutata de la colegii Miha Krofel din Slovenia si Laszlo Szabo din Ungaria, folosita de Giannotos et colab. in Grecia este o tehnica eficienta si utila pentru a realiza ceea ce ne-am propus.

In data de 10.10.2010 Silviu Matei,

fotograful nostru profesionist http://www.outdoorphotography.ro/ a reusit sa prinda acest cliseu din foisorul amplasat in ogorul de alimentare in Padurea Cioflecu.

Canis aureus ne saluta in Romania si ne cere voie sa il studiem cu grija si cu responsabilitate. Se poate observa un individ adult cu gulerul alb caracteristic.

Foto: Silviu Matei


11 octombrie 2010
Dimineata am tinut sedinta tehnica la Directia Silvica Giurgiu unde ne-am intalnit cu domnul director, Ing. Dan Dumitrescu. Ne-a primit cu entuziasm si am informat despre modelul si tehnica de lucru, precum si de proiectul pe care dorim sa il initiem. Ne-a spus razand ca “vulpea e vicleana dar sacalul mult mai inteligent”.
Suntem in zone cu interes cinegetic deosebit avand in vedere proximitatea fata de capitala, insa colaborarea cu serviciile silvice si de vanatoare este esentiala pentru reusita noastra si pentru coroborarea datelor.
Desigur, arealul prietenului nostru, sacalul auriu se intinde pe o zona mult mai ampla spre vest si spre est, am inceput insa in acest judet, unde se crede ca ar exista populatii importante de sacal auriu.
Dupa doua zile de munca pe terenurile Ocolului de la Ghimpati, am pornit acum spre Calarasi, unde ne-a primit domnul Ing. Niculae Anton, responsabil Compartiment Vânătoare, Pază şi Protecţia Pădurilor.
fieldwork
Am initiat actiunea pe fondul de vanatoare Boianu, unde emisia a avut raspuns pozitiv cu 3 exemplare tinere (4-6 luni) de sacal auriu, organizate intr-un grup vazut de catre alti colegi din foisorul de observatie. Ingrijorarea specialistilor este mare avand in vedere ca aceasta zona face parte din turismul de vanatoare la mare moda printre vanatorii italieni, austrieci, germani, spanioli ce ajung sa plateasca pana la 4000 de euro pentru un exemplar de cerb carpatin. De asemenea vanatul la pasari este foarte dezvoltat in aceste doua judete, vanatul preferat fiind reprezentat de ciocarlii, prepelite, potarnichi, fazani, rate salbatice. Am vazut aici reactia si atitudinea personalului fata de aparitia sacalului auriu si am fost informati de relatiile ecologice intersistemice pe care populatiile de sacal le dezvolta. Trebuie cuprinsa si aceasta zona in studiul nostru nu doar pentru interesul cinegetic al zonei, ci si pentru natura habitatului deschis in zone umede, agricole si de reconversie ecologica. Ni s-a declarat neoficial ca au fost impuscate 62 de exemplare de sacal auriu doar in anul 2010.
Din declaratiile colaboratorilor nostri am reusit sa extragem concluzii de natura practica pentru viitorul populatiilor din aceste zone: in timp ce la Ghimpati au fost semnalate exemplare de sacal auriu doar din 2007 (trupul Ruica) si din 2005 (padurea Cioflecu) aici la Calarasi pe fondurile studiate Boianu, Sfredere si Fundulea au fost semnalate exemplare inca din anul 1999-2000, ceea ce ne face sa credem ca populatiile din Judetul Calarasi sunt deja mai bine organizate, putand insista cu studiul nostru pentru observatii directe asupra regimului de hrana, de reproducere si de comportament al sacalului auriu.
Fondul de vanatoare Boianu, spotlight
12 octombrie 2010
Ne despartim cu greu de colegii de lucru de la SNVA si de la directiile silvice din Giurgiu si Calarasi. Urmeaza acum cea de a 2 etapa a actiunii Orizont 2010, monitoringul acustic, spotlight si fototrapping pe grindurile maritime din zonele inundabile ce unesc complexul lacustru Razim Sinoe cu braturile dunarene Sf. Gheorghe, Sulina si Chilia.
La Gura Dobrogei am facut observatii si sondaj de opinie, am realizat 2 interviuri cu doi pastori din zona, ne-au asigurat prezenta sacalului auriu in aceste regiuni de aproximativ 10 ani.
la cabana ecologica si SOR de pe Grindul Lupilor cu agentul ecolog
Relatiile cu Admninistratia Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii au avut caracter informativ pana in ultima zi a proiectului. Domnul Ing. Ion Munteanu, seful Patrimoniului Natural, Biodiversitate din cadrul ARBDD a asigurat sprijinul logistic initial, insa nu a avut sustinerea colegilor din cadrul departamentului de paza, acuzand astfel lipsa de fonduri pentru combustibil. Cu ajutor logistic statiile de chemare ar fi putut fi mult mai numeroase si area de studiu mai extinsa.
Deplasarea in delta a fost facuta cu o ambarcatiune modesta pe care o folosim in actiunile noastre inca din anul 2008. Am inceput actiunea pe Grindul Lupilor unde am instalat cateva statii, am facut observatii vizuale, spotlight pozitiv, apoi intr-o statie am avut surpriza sa auzim un numar de 7 exemplare din 2 unghiuri diferite.
Spre Lacul Rosu, Rosulet pana la Sfantul Gheorghe unde am instalat alte statii folosim barca cu motor de 15PkW. Pe canalul ce duce de la Rosu spre Sf Gheorghe undeva langa Saraturi, statia mobila instalata pe mijlocul canalului a avut un rezultat pozitiv de 4 indivizi pe care i-am auzit dinspre est; se confirma asadar ipoteza pe care o inaintase in luna iulie domnul Prof. Murariu; prezenta sacalului auriu la Saraturi. Nea Ion a ramas profund impresionat si dupa doi ani de munca alaturi de noi a putut in sfarsit sa asiste la un proces tehnic de monitoring cu rezultat pozitiv. De acum inainte este ambasadorul nostru permanent la Tulcea si in Delta Dunarii.
urma de sacal auriu identificata in padurea Caraorman
13 octombrie 2010
Noaptea am petrecut-o pe salupa lui Nea Ion, cu care am pornit in miez de noapte spre Sfantu Gheorghe. La orele diminetii, nea Ion intra cu ambarcatiunea pe lacul Erenciuc catre padurea Caraorman. Aici am despartit echipa, eu cu Daniel am realizat ecotrekking-ul urmand statiile instalate in urma cu doua luni spre satul Caraorman. Am observat urme de sacal auriu si excremente pentru delimitare teritoriala. Am instalat apoi inspre sat aparatele de capcana foto. In sat, prietenul Florin s-a aratat dispus pentru a realiza si in aceasta noapte masuratori ca si in actiunea precedenta. Am preferat insa, Sfantu Gheorghe pentru a completa area de studiu. Aici am informat pe domnul Mirel Voicu, agentul ecolog local, despre actiunea noastra si am primit informatii pretioase despre activitatea ARBDD. Pot spune ca este, poate, omul de care avem nevoie pe viitor, interesul dumnealui depasind cu mult pe cel al colegilor sai.
habitatul specific (1)
malul bratului Dunarea Veche, langa Sulina
14 octombrie 2010
Am fugit dimineata cu padurarul Florin cu tractorul pentru a verifica zona de fototrapping. Capcanele au avut rezultatul scontat: am fotografiat 3xcal, 3xsacal, 1xvulpe, 1xiepure.
Am pornit spre Crisan, aici domnul Petre Vasiliu si-a aratat interesul pentru proiectul nostru si ne-a inchiriat apoi caiacul.
La orele dupa amiezii, am ajuns la intrarea pe canalul Sulimanca, de unde in solitar am plecat cu caiacul spre satul Periprava.
Aici am contratat un autovehicul de teren pentru a completa zona de studiu cu ultimele statii. Am instalat 5-7 statii la Periprava, Sfistofca, C.A. Rosetti si Letea. La miezul noptii ma odihneam deja in casa primitoare a lui nea Vasile, prietenul nostru pescar de la Letea.
15 octombrie 2010
Peste zonele umede situate intre Lacul Merhei si satul Letea, Dani si cu Silviu au facut apel la un localnic pentru a ajunge pana spre sat, unde la orele diminetii dupa o noapte petrecuta la Letea ii asteptam. Atelajul cu care au venit dupa mine a fost destul de scump, insa nu aveam cale de mijloc, avand in vedere rivierele inundate pe care ar fi trebuit sa le trecem pana spre Lacul Merhei unde ne astepta nea Ion cu barca motorizata. Am ajuns pana spre bratul Sulina unde am innoptat.
urma de sacal auriu la Periprava
16 octombrie 2010
am lasat pe Silviu sa il insoteasca pe nea Ion pana la Crisan, au inapoiat caiacul domnului Petre si acum urma drumul in amonte spre Tulcea.
La orele tarzii din noapte am ajuns la Bucuresti unde am lasat pe Silviu si pe Eros, oameni devotati, loiali obiectivelor expeditiei, membri cu care oricand am repeta astfel de actiuni.
A urmat apoi ploaia de Bucuresti si odihna.
17 octombrie 2010
Dupa ce am insotit pe prietenul nostru Daniel la aeroport, am tinut ultima sedinta tehnica a actiunii Orizont 2010 la Muzeul de Istorie Naturala "Grigore Antipa" impreuna cu Eros si cu domnul Prof. Murariu.
undeva prin delta, ambarcatiunea Laura
nea Ion verifica ciorba de peste facuta de Eros
lipoveanul nostru e mai vesel acum dupa ce s-a ales cu tuica si cu rasplata, calul insa, obosit...
Silviu, intr-un moment de relax
Eros isi mai pune o portie si ne tine cursuri de fotografie
Dani fotografiaza totul cu binoclul, este si un bun ornitolog
salupa Laura la odihna inainte de drumul spre Merhei
seara pe puntea salupei la mamaliga cu peste prajit si rachiu de pruna
habitatul specific (2) sacalului auriu de la marginea satului Periprava inspre padurea Letea; in acest loc cu o seara inainte am observat 3 pui de sacal auriu cu o femela, satenii asigura prezenta sacalului auriu incepand cu anul 2007-2008.
habitat specific (3)
la intrare pe Sulimanca
locuinta din satul Periprava
Echipa Orizont 2010, pe faleza din portul Tulcea
din nou pe blogul "Sacalul auriu, Canis aureus sp. The golden jackal"

vineri, 23 iulie 2010

Delta Ranger 2010, actiunea pilot de monitoring acustic la sacal auriu in Delta Dunarii

12 iulie 2010

Actiunea a inceput in portul Tulcea la miezul noptii. Nea Ion, capitanul de vas a acceptat si de data aceasta provocarea si a inteles foarte repede rolul expeditiei, dupa negocieri mai mult formale.
Asadar, dupa ce am facut ultimele aprovizionari cu combustibil din cheiul drept de pe bratul Tulcea, ne-am indreptat catre Lacul Sinoe. Am innoptat pe canalul Dranov, la intrare dupa ce am parcurs 4 ore de mars pe bratul Sf. Gheorghe, cu salupa Laura, baza noastra mobila. Apa Dunarii atinge cotele de alarma, unele diguri fiind supravegheate zi si noapte, in zonele de pericol de rupere sau de cotitura.

pelican pe lacul Razim

13 iulie 2010

Dimineata, am petrecut-o pe salupa, in mars, catre grindul Periteasca si lacul Razim; planul nostru initial era de a observa coloniile de pelicani de pe lacul Sinoe, iar apoi sa urcam catre Sfantu Gheorghe prin canalul Zaton, pentru a ajunge la Saraturi, la grindul Casla Vadanei, iar apoi , traversand bratul Sulina sa ajungem la satul Stifstofca, asa cum ne-a indrumat, prin bunavointa sa, Dl. D.M. din partea muzeului national de istorie naturala “Grigore Antipa” din Bucuresti.
Canalul Zaton a fost astupat de plauri pe o lungime de mai bine de 200 de metri (am explorat cu capitanul o posibila trecere, dar in zadar) si asa am fost nevoiti sa schimbam traseul initial, spre dezamagirea tuturor.

picaturi de ploaie, Sinoe
pelicanii pe insula de reproducere

Pe lacul Sinoe, un grup de ornitologi, a desfasurat un proiect de geolocatie prin satelit la doi pelicani, in anul 2007; au lasat insa hartile detaliate ale habitatului acestora in vazul public pe internet, oricine putand afla astfel locatia coloniei de pelican cret si comun. Atragem atentia acestor ornitologi de a bloca site-ul respectiv sau de a sterge hartile de pe internet. Vom incerca sa luam legatura direct cu ei.


Asa am ajuns si noi aici si am putut observa puii de pelican. Insula, punctul “0”, a fost acoperita de ape, am observat insa pelicani adulti, cormorani si alte pasari adunati in cerc, deasupra punctului de coordonate exacte GPS, asteptand parca scaderea apei; am gasit platforma de reproducere spre sud-est la aprox 300m in minigolful insulei apropiate.


De la canalul Perisor, unde am ancorat salupa, am pornit spre punctul “0” de pe lacul Sinoe cu barca motorizata. Am trecut prin lacul Razim, lacul Golgovita si am facut legatura cu lacul Sinoe prin ecluza din dreptul grindului Lupilor.

pui de pelican cret si pelican comun
ecluza dintre Golgovita si Sinoe
dupa ploaie, pe lacul Golgovita

La intoarcere, dupa ce am facut observatii la colonia de pelicani, am poposit la Gura Portitei, un loc de vis, situat intre Lacul Golgovita si Marea Neagra. Ne-am scaldat in mare sub privirile putinilor turisti, iar apoi la umbra salciilor am savurat berea rece, mult asteptata.

Gura Portitei, nu demult gura a deltei catre mare
Marea Neagra la Portita
Echipa Delta Ranger 2010, la umbra
canalul Buhav-Zaton nu are curenti...
foisorul din dreptul grindului Crucea, rezervatia Zatoane

Prima statie de chemare, pentru monitoringul acustic la sacal auriu am instalat-o pe zi, inainte de lasarea serii, in rezervatia Buhav-Zatoane, pe canalul Zaton, intre grindul Crucea si grindul Tiganusului, la coordonatele GPS(). Am folosit cabina salupei pe post de suport pentru radioemitator, accesul pe grind fiind foarte dificil. Rezultatul a fost negativ. Am denumit statia, S10.
cormoranii se opun trecerii noastre
seara se apropie, iar noi facem cale intoarsa

Dupa cum am mai spus, din cauza blocajului de pe canalul Zaton, am facut cale intoarsa spre Periteasca si canalul Dranov. Langa o garla uscata cu subnivel de aproape un metru fata de Dranov si destul de larga, poate de kilometri patrati, am instalat a 2-a statie de chemare, S20 GPS(), la doua ore dupa apusul soarelui. Rezultatul a fost negativ. Aici am si innoptat.
apus de soare, la Zatoane, aproape de grindul Tiganusului
spre Padurea Caraorman, nea Ion si Cindrelul 34 ajuta la inaintarea barcii, din stuful inecat de ape; am avut indicatii pretioase din partea padurarului. Acesta ne-a comunicat ca putem ajunge pana langa padure cu barca; ii multumim mult si pe aceasta cale.

14 iulie 2010

Am pornit de dimineata pe canalul Dranov pana la bratul Sf Gheorghe, am urcat pe meandrul inactiv Erenciuc, si de aici prin potcoava acestuia spre nord am ajuns pana la Padurea Caraorman. Am inceput adevaratul eco-trekking pe drumurile acoperite de ape si printre dunele Padurii Caraorman.

Cu ajutorul sitemului de geolocatie prin satelit am identificat intrarea pe canalul Vatafu-Imputita si impartind distanta am localizat satul Caraorman. Sapte kilometri de trekk prin ape, nisip, dune, paduri verzi de foioase. Am intalnit 3 caprioare, 2 iepuri, un fazan, un sarpe, o barza. Toate, pe rand, ne-au ajutat sa trecem peste esecul avut cu o zi inainte.

apa cuprinde zone intinse de pe grindul Caraorman, intrebarile noastre sunt: pe unde inoata sacalii? vizuinile le sunt inecate oare?
spre statia S30

Am reinitiat monitoringul acustic din nou pe zi, intr-o zona de liniste profunda fara zgomotul amfibienilor, statia de chemare S30 GPS(). Si aici rezultatul a fost negativ. Speram ca nivelul apelor sa fi restrans habitatul sacalului, si sa il intalnim in zonele ridicate ale grindului.

statia S30, departe de zgomotul amfibienilor
folosim radioemitatorul legat la MP3, fara succes
in loc de sacal se apropie o barza alba, Ciconia ciconia
Sistemul de geopozitionare prin satelit ne usureaza mult traseul,
desi scurtaturile sunt uneori adevarate obstacole.

Am ajuns in sat, aici localnicii au marturisit din nou existenta sacalului si au identificat corect sunetul caracteristic de pe radioemitatorul nostru; am avut 5 sunete (howls) diferite printre care doar unul de sacal auriu si in 3 ocazii diferite, cu subiecti diferiti a fost identificata hulitura primita de la domnul Miha Krofel din Slovenia, inregistrata in 2009. Celelalte hulituri apartin sacalului cu spate negru si au fost inregistrate in Parcul Kruger, Africa de Sud. Desigur, este o tehnica indirecta de a aprecia existenta sacalului in zona, insa e suficienta, credem noi, pentru a continua excercitiul nostru pe o perioada mai larga de timp.

in vestul satului se observa dunele si padurea, locul unde am instalat statiile S40, S50, S60.

Pe seara, padurarul F. ne-a ajutat foarte mult in actiunea noastra si impreuna am monitorizat, folosind doar "hulitura" primita de la D-l Krofel din Slovenia, o arie de aprox. 3140 ha. Am folosit pentru suport de statie, tractorul. Aici am combinat monitoringul acustic cu tehnica de spotlight utilizand pentru aceasta doua reflectoare cu bataie de 1 km. Actiunea a inceput la 22,00H si a durat aprox 2 ore., am instalat 3 statii de chemare, S40 GPS(), S50 GPS(), S60 GPS() la distanta de 1-1,5 km intre ele. Aici am folosit tehnica utilizata de Giannatos in 2004, in Grecia si de Miha Krofel in 2009, in Slovenia. Rezultatul a fost si de data aceasta negativ. Am intalnit insa, un numar de 7 iepuri.
Am innoptat pe canalul Caraorman.

rasaritul la Caraorman

15 iulie 2010

Plecasem deja spre Letea cu gandul la cei 17 km de canoe ce urma sa-i parcurgem din satul Letea, prin lacul Merhei si canalul Sulimanca catre localitatea Periprava, cand capitanul urma cu salupa cursul Dunarii Vechi catre canalul Madgearu. Am trecut pe la Crisan si am inchiriat caiacul-canoe.

pelicanul, concurentul liber al pescarilor din delta,

in opinia lor prea usor rasfatat de catre autoritati; in Ucraina, ne explica pescarii, nu se apropie de vintire, iar daca o fac, sunt aspru pedepsiti
Pentru ei exista probabil mai multi dusmani naturali, ouale de pasari constituind hrana delicioasa si in meniul sacalului auriu. Bineinteles, cazul pelicanului cret este cu totul diferit fata de cel al sacalului auriu, primul figurand pe lista rosie a IUCN ca si vulnerabil(vulnerable) iar sacalul deocamdata e declarat specie cu putin interes de conservare(least concern). De aceea nu suntem de acord si nu impartasim opinia pescarilor, cel putin in cazul batranului nostru pelican.
Pe semne insa, la Caraorman se practica vanatoarea la sacal "cu gaina agatata", dupa cum spun localnicii, se vaneaza mult. Cand ne-am descoperit identitatea, localnicii au fost mai reticenti si ne-au asigurat capturarea de exemplare vii, doar sa platim noi gaina.
Am vorbit cu ei si despre vulpe, si mai binecunoscatorii au recunoscut diminuarea numarului de vulpi sau absenta chiar in zona Caraorman cu 3-4 ani inainte de aparitia sacalului. Despre cainele enot ce era vanat pana nu demult, am fost instiintati ca exista putine exemplare, si acelea cu scabie, fiind vazute chiar in aceste zile de vara.
egrete albe si starci la orele diminetii
pelicanii isi iau si ei micul dejun pe malurile si garlele inundabile acum cu nivel in scadere, moment optim de pescuit

La satul Letea, nea Ion a anticipat legatura catre Merhei si a inaintat cu incredere printre stuf; abia am inceput croaziera si acolo am rupt carma, am taiat stuful de la elice pentru ca se blocase si ce sa mai spunem, am abandonat salupa cu increderea ca nea Ion o va scoate catre seara spre Merhei si Matita.
spre Letea

Am urcat in caiac si am pornit cu avant prin lacul Merhei catre Periprava. Caldura de vara, soarele ce incalzea paianjenii si adierea usoara a vantului ce lasa sa cada florile de salcie pe albia raului erau suficiente pentru a ne aminti ca suntem in inima deltei. Linistea baltii era taiata din cand in cand de curgerea apei, iar noi alunecam catre bratul Chilia.

nea Ion, capitanul de vas reuseste sa treaca salupa peste apa mica si printre stuf
deschiderea catre Merhei, ne tine deocamdata incordati, suntem 3, orice val sau miscare brusca ne poate facilita caderea la apa; toate obiectele de valoare si aparatele sunt adapostite in pungi de plastic si sunt legate de stinghiile caiacului

spre iesirea catre bratul Chilia, curentul e puternic, noi mai atenti

Am ajuns la Periprava, si la postul de frontiera am fost identificati prieteneste de colegii politisti; ne-au asigurat din nou ca pe canalul Bastroe navigatia se desfasoara fara obstacole.

La supermagazinul de altadata, unde mai salasluieste inca placuta cu "Aici se vinde loz in plic" ne-a primit d-na Pasha si am identificat in conversatia noastra pe actorii din serialul Delta Land Recover 1 , din toamna 2009, ce marturiseau atunci existenta sacalului in aceasta zona: Japonezu, profesorul Dabija si cetateanul cu mustata.
aici profesorul Dabija infirma vehement declaratiile d-lui Japonezu´ referitoare la existenta sacalului auriu, in toamna 2009, acuzandu-l pe acesta de inventii inspirate dintr-o carte recent citita.

Apoi la barul din colt al d-lui Vanea, ce anul trecut ne ajutase sa urcam contra curentului pe bratul Chilia cu barca lui cu motor de 5Pkw, ne-am rehidratat si am scos la iveala prioritatile locului si ale padurii. Acum sunt mai linistit, scaunul rabatabil adus din Crisan, in urma cu 30-40 de ani, mi-a fost incredintat. Curand o sa il iau si acasa.

Am lasat pe Cindrelul34 si pe Buzescu cu caiacul sa plece in amonte pe bratul Chilia si canalul Sulimanca, iar eu la lasarea serii am pornit spre sud, inspre Padurea Letea, la pas.

Am instalat statii de chemare nocturne la borna 29, S70 GPS() si la 2 km de satul Letea, S80 GPS(). Am parcurs peste grind, prin apele din depresiunile padurilor de stejar, drumul catre sud vest, tinand cont de punctele GPS determinate in urma cu 3 luni. Rezultatul a fost si aici negativ. In zonele de dune recent descoperite de ape am observat multe urme de copitate de tot felul, doar canidele noastre au lipsit pe tot traseul de 8-10 km distanta. Si aici am observat 2 iepuri si un caprior.

La ora 23,30H am fost recuperat de Cindrelul34 si de catre nea Ion la cotitura de canal din dreptul satului Letea; am innoptat la iesirea de pe Merhei spre Matita.

visina de pe tort, ne astepta pe canalul Sontea
sistemul de asistenta sanitara in delta se rezuma deseori doar la transportul bolnavilor, medicii avand program doar 2 ore pe saptamana, miercurea pentru a nu fi deranjati de turisti; asta se intampla in satul Caraorman
egretele, lianele, si salciile plangatoare ne-au insotit o buna bucata de vreme, pe canalul Sontea
datele de contact ale expeditiei Delta Ranger 2010, telefonul direct al salupei
jurnalul lui nea Ion a fost tinut in graba, dar e destul de bine organizat
16 iulie 2010

ne-am intors pe Lopatna, Eracle, Olguta si Sontea catre Tulcea, ne-am reintalnit aici cu Bebe, am salutat in graba pe unchiul Didi si pe matusa Dorina si am plecat spre Sibiu in jurul orei 19,00.

Delta Ranger 2010 reprezinta o actiune pilot de monitoring la sacal auriu in Delta Dunarii. S-au instalat 8 statii de chemare pe grindul Crucea, grindul Caraorman si grindul Letea. Desi conditiile meteo au fost favorabile si inundatiile ne-au alimentat optimismul in a putea identifica sacalul auriu in zonele elevate ramase deasupra apelor, rezultatul in cele opt statii a fost negativ. Mentionez ca din cauza blocajului de pe canalul Zaton nu am reusit sa inaintam spre localitatea Sf Gheorghe, fiind nevoiti sa abandonam zona indicata de catre d-l Dr Biol Dumitru Murariu din cadrul Muzeului National de Istorie Naturala "Gr Antipa". Astfel nu am ajuns la Saraturi, langa Sf Gheorghe unde exista o probabilitate mare de a identifica sacalul auriu si nici la satul Stifstofca in nordul comunei C.A. Rosetti.



Desi entuziasmul populatiei intalnit in ultimii ani ar explica stabilizarea populatilor de sacal auriu in anumite zone din Delta Dunarii, consideram necesara continuarea studiului pe o perioada medie de 5 ani si implicarea altor organisme in proiect.

Pentru inceput vom adresa o scrisoare deschisa Ocolului Silvic si AJPSV din Tulcea si vom cere numarul de trofee de Canis aureus obtinute in zonele de vanatoare din Delta Dunarii in ultimii 7 ani; vom analiza strans datele obtinute cu cele din observatii in teren de pana acum si din urmatorii ani.

Amintim declinul demografic al speciei in Grecia, evidentiat de Giannqtos et al in 2004 si in mod contrar, declararea de specie cu caracter invaziv in Ungaria in anul 2007. Prezenta sacalului auriu in Italia, Austria, Slovenia, Ungaria, precum si studiul initiat in tari precum Slovenia, Ungaria si Grecia, sunt suficiente motive pentru a continua studiul acestei specii la noi in tara si a stabili in mod cat se poate de pragmatic distributia pe km2, ce va atrage dupa sine controlul dezvoltarii populatiilor sau conservarea speciei.

Am ales in studiul nostru pilot, Delta Dunarii, pentru caracteristicile de habitat tipice speciei de sacal auriu, pentru delimitarea geografica si pentru aprecierea de marturii de existenta prezentate de catre locuitori din satul Caraorman incepand cu anul 2002-2003. In actiunile Corpului de Control Ecologic Garda Verde al ONG Crispus Sibiu, am urmarit si am inregistrat aceste marturii inca din anul 2002-2003.

Aparitia sacalului auriu la noi in tara a fost mediatizata negativ, in mod sistematic cu articole de presa nefondate si cu informatii partiale.